miercuri, 6 octombrie 2010

A doua restanta

De mult timp tot zic no musai sa povestesc despre cum o fost in Laponia ca o fost asa de fain de mi-ar parea rau sa nu las nimic scris despre asta.
Fara indoiala a fost cea mai frumoasa saptamana petrecuta in Finlanda intr-un loc in care mi-am promis sa ma intorc pentru ca e prea frumos sa fie adevarat.

Planuita cu foarte mult timp inainte si cu chiu cu vai, trip to Lapland a fost cu siguranta cel mai tare trip ever. Cu ajutorul prieteniilor finlandezi am rezervat cabanuta, am inchiriat masina si totul parea sa fie settled. Si uite ca vine si mult asteptata zi...1 martie 2010...prima zi cu temperaturi pozitive din 1 noiembrie in Mikkeli. Mare entusiasm mare, doar ca dis de dimineata ne urcam in trenul spre Rovaniemi si lasam caldurica pentru mai tarziu. Trenul goneste printre nameti si vanturi nordice intr-un peisaj de o salbatacie de imaginat.

Intr-un final ajunge in Rovaniemi pe la 4 dupa masa cand acolo era deja noapte. Si uite asa ne incepe norocul: primim de la compania de inchiriat masini un Golf in loc de Polo and we heat the road...ma rog...the snow...and the north. Ninge tot mai tare si chiar daca suntem safe intr-o masina nou nouta si perfect echipata, adrenalina creste cu fiecare kilometru si ren care ne taie calea. Si uite ca ajungem si in Muonio (un orasel mai acatarii inainte sa ne pierdem de tot in salbaticie) de unde facem provizii strasnice :) Il sunam si pe proprietarul cabanutei si ne zice ca n-avem cu sa ii ratam casa ca e singura in urmatorii 40 km, dar ca sa avem grija la reni si moose ca ii bai mare (ma rog el no zis cu "bai" ca la ei nu se zice asa...da' pe "no" il au si ei :))

Si dupa 40 de km iata ca ajungem si proprietarul ne conduce la cuibusorul nostru de nebunii...cum zicea el "the best place in Finland" - and indeed it was :) Cabanuta noastra de vis se afla la 50m de Suedia despartita fiind doar de un rau inghetat bocna care nu prezinta niciun impediment pentru ajunge in regatul Suediei in mai putin de 10 minute. Proprietarul face prezentariile: Suomalainen cottage - Max (Franta), Natalia si Klaudia (Polonia), Jonathan (Spania) si eu. Casuta noastra draga e formata dintr-o camera cam de 5 pe 5 si o sauna cam de aceiasi marime ("best sauna in Finland") si o buda in gradina :)









E atat de cosy and nice incat musai sa sarbatorim. Desfacem repede niste beri si ne mutam urgent in sauna...ma rog, sauna zapada...sauna zapada... Speram sa ne balacim in zapada sub lumina "revontulet" - aurora borealis, dar nu erau decat vreo -18 grade deci prea cald pentru producerea fenomenului. Asa ca ne-am vazut linistiti de balaceala si sauna :)



A doua zi am luat-o din loc spre o stationuta de ski. Era atat de frig incat iti ingheta ceaiul in pahar, dar era o priveliste prea frumoasa sa nu te bucuri de ea. Asa ca ceilalti sau dus la ski eu mi-am luat rachete de zapada si m-am dus sa ma plimb cu renii. Zapada era incredibil de mare si din cauza gerului era foarte afanata si munceam din greu sa merg chiar si cu rachetele de zapada, dar nu conta: era de vis sa vezi marea alba din jur si renii si elanii mergand in rand cu mine.











Dupa vreo cateva ore in care mi-a inghetat si sufletul m-am reintors la baza partiei la un ceai si apoi am plecat repede sprea acasuca la caldurica si sauna si apoi somnic ca urma o zi grea.



And now, here it comes the most beatiful day...heading north!!! Facem multe sandwich-uri si ceai si ne imbarcam spre Norvegia si Marea Nordului :) Facem plinul sa nu ne trezim in bai ca acolo is benzinarii asa cam din 100 in 100 de km, nu intrebati unde am facut pisu' ;))



Si uite asa pamantul incepe sa se valureasca semn ca am parasit Finlanda (acolo asta nu se intampla niciodata :)). Traversam un sector lunga ca de chei cu imense cascade de gheata si snowmobile ce ne taiau calea mai ceva ca renii :)





Si dintr-o data prevelistea se deschide inspre un peisaj aproape ireal: norisori pufosi, munti de gheata ce se pravalesc in mare, un vapor ce pleaca din port si multe casute de lemn rosii ce intregesc peisajul de vis...ne trezim din visare cand pe o trecere de pietoni ne sare in fata un schior...nimic straniu prin partiile locului :)



Ne grabim sa ajungem la malul marii. Ne incearca aproape acelasi entuziasm ca atunci cand te arunci in valuri. Privelistea iti inunda toate simturile si nici nu mai ai nevoie de un impuls mecanic sa simti maretia locului.







Bun, si acum ce-i de facut? Ne pornim pe coasta printre fjorduri si conducem fara sa ne dam seama printr-un peisaj ireal. Parca suntem intr-un desert inghetat!!! Si uite asa ajungem intr-un satuc foarte pasnic la margine de mare.





Intrebam de o cafenea pe primul trecator, si o doamna la o varsta respectabila ne raspunde, intr-o engleza impecabila care ne lasa fara cuvinte, ca nu exista cafenea dar ca la alimentara satului se poate bea cafea gratis. Am zis acolo e de noi...si locul in care am ajuns a fost din nou de poveste. O alimentara mica si cocheta, afacere transmisa din generatie in generatie.
Soarele se arunca in mare si atmosfera de la singura masa care ne intampina cu cafea calda ne spune: "N-aveti unde sa plecati de aici!" Si inca un argument:cum beam acolo cafea gratis am zis ca ar fi frumos sa si cumparam ceva, dar cum coroane nu aveam si cardurile noastre nu functionau, proprietarul ne-a oferit cu mare drag si biscuitii ce ii cumparasem!!! Ok, ok, we really are in heaven.



Dar din pacate spectacolu de foc ce ni-l ofera soarele ne aduce aminte ca trebuie sa plecam spre casa, dar peisajul este breathtaking si nimeni nu poate sa conduca cu acest peisaj in fata ochilor. Asa ca asteptam ca soarele sa apuna printre muntii din Mordor si apoi ne asternem la drum.





Ne oprim al un supermarket in Alta si cand iesim ghiciti ce?! Natalia observa o dara verde pe cer. Schimbam muti priviri aproape lacrimand de fericire si ne zicem: gata repede repede in masina sa iesim cat de repede din oras...Si cand ajungem din noua printre muntii pustii...





Ne oprim de 5 in 5 km pentru ca nu ne putem abtine, doar frigul de peste -30 de grade ne trimite din cand in cand in masina. Cand ajungem acasa...avem impresia ca parca luminiile fosforescente cad pe noi si aproape le putem atinge. Le auzim vajaitul solar si riscam sa intram in hipotermie pironiti in zapada...asa ca sauna si mult dorita balaceala sub "revontulet".





A doua zi...relaxare!!! Ne bucuram de soare, luam masa pe terasa si ne simtim mai Suomalainen ca oricand si am vrea sa ramanem asa...:)









Ultima zi in paradis...ne luam ramas bun de la gazda noastra si renii lui si de la "the best place in Finland" si promitem sa revenim.



In cateva ore suntem in Rovaniemi unde vom ramane printre zapezi si lumini nordice pentru urmatoarele 3 zile. Ne purtam ca turisti tipici, sight-seeing, Arctikum si bineinteles Joulupukki ...nu ne-a impresionat casuta lui...se vede ca nu prea e din partiile locului :)







Cred ca nici mii de cuvinte nu ar putea descrie clipele petrecute acolo, dar va sfatuiesc sa incercati...va fi cu siguranta cel mai ciudat si fascinant loc in care va veti dori sa va intoarceti mereu.
Moika!

7 comentarii:

Moni şi Cristi Davidovici spunea...

Minunat. Frumos. Un must be Finlanda asta :)

Pozele cu tarmul si muntii sunt minunate. Toate sunt defapt.

cezar spunea...

Superb. E total diferit fata de Norvegia pe care am vazut-o eu. Sper ca vreodata o sa ajung si eu in tarmurile nordice superbe! Doar noi, cei care iubim salbaticia, putem aprecia albul zapezii si umanismul renilor tacuti!

Mara Constantinescu spunea...

Multumesc de comentarii! Poate mergem impreuna! :)

mihaela diaconescu spunea...

Eu am o problema. Nu stiu cum sa ma descurc cu temperaturile astea de -30 de grade ca nu imi plac deloc.
ps: nu propune sauna ca pe aia o detest

Dar altfel, frumos tot ce ai facut i finlanda :).

Mara Constantinescu spunea...

@ Mike: pai chestia e ca cu temperaturile de -40 nu te prea poti obisnui, pot doar sa-ti spun ca -40 acolo e diferit de cum ar fi la noi, si eu am functionat normal la temperatura aia...adica mergeam la scoala cu bicicleta.
Cat despre sauna...daca as avea bani te-as trimite asa vre-o iarna adica noiembre - aprilie in tarile nordice...si fara nici un fel de presiune, te-ai intoarce iubind-o...:)
Si btw...tare tare frumos si ce ati facut voi in meantime :)

radiowhisper.com spunea...

Buna Ziua!
Eu sunt Vlad, unul dintre membri Radio Whisper - un radio antimanele dedicat bloggerilor şi nu numai.
Am găsit întâmplător blogul tău, am citit câteva articole şi nu am vrut să ies înainte să te felicit – mi-a plăcut mult ce am găsit aici. Am fost atras de subiectele interesante si de originalitatea articolelor. Felicitari ! Noi promovăm la radio diferite articole ale bloggerilor, iar azi am promovat un articol de-al tău; am specificat sursa articolului şi am deschis şi un subiect pe baza acestuia. Dacă doresti, poţi să ne recomanzi orice articol, iar noi îl vom promova.
Ne-ar face plăcere să ştim că ai dori să ne susţii în acest proiect de radio şi să accepţi o eventuală colaborare.
M-am gândit aşadar să vin cu o propunere:
Pe Radio Whisper se difuzează toate genurile de muzică, exceptând manele şi piese necenzurate. Avem şi câteva emisiuni, ştiri etc. Ne-am propus să realizăm un proiect mare, iar pentru asta avem nevoie de susţinerea şi ajutorul tău şi al celorlalţi colegi bloggeri. Dorim să creăm o echipă cât mai complexă de oameni cu un talent aparte şi m-am gândit că poate ai vrea sa ni te alături şi să colaborăm (binenţeles, pe unul dintre domeniile care îţi place). Dorim de asemenea să îţi acordăm un scurt interviu. Pentru noi sunt importante ideile şi modul de a gândi al bloggerilor şi al ascultatorilor noştri.
Îti multumesc pentru timpul acordat, iar acum îti propun sa adaugi linkul sau bannerul nostru pe blogul tău şi să ne dai add la id-ul asculta.whisper sau un e-mail, tot la asculta.whisper@yahoo.com, pentru a discuta mai multe.

www.radiowhisper.com
Multumesc,
Cu stimă Vlad!

curls spunea...

Azi am dat de blogul tau, in rest am mai tras un ochi pe facebook.
Super povestirea, super atmosfera si experienta cu aurora boreala. Si privind eu pozele, am realizat inca odata ca simplu inseamna si frumos, lucru valabil chiar si atunci cand vorbim de locuri.
Cerasela