marți, 12 mai 2009
Ciucas...substitut pentru Rodnei
Intorcand spatele minunatului peisaj imbracat in zapada refuz sa imi indrept pasii spre casa si gasesc repede o solutie...Ciucas...Cipi ma invitase inca din timpul saptamanii si printr-un artificiu cu impegatul de miscare din gara Dealul Stefanitei planuiesc rapid noua escapada.
Ajung in gara din Cluj la 11 seara si am fix doua ore sa fac un dus si sa mai dau jos din echipament ca la 2 sa fiu in trenul spre Brasov. Nici vinerea nu a fost chiar o zi usoara dar cu gandul la munte imi incarc bateriile si ma imbarc la bordul acceleratului spre Brasov.
Ma chinui sa fur fiecare secunda pentru un somn odihnitor pentru ca stiu ca ma asteapta inca cateva ore bune de mers.
Se face dimineata si gara din Brasov straluceste in lumina soarelui...semn bun! Aceiasi prieteni brasoveni ma asteapta in gara si masina se umple repede de rucsaci si voie buna. Ne grabim sa ajungem la Muntele Rosu unde ne asteapta Gabi si Ovidiu dar intre timp ne anunta ca ei sunt deja pe traseu.
Ajungem alene la cabana, ne cazam si dupa ne pornim spre varful Ciucas coborand in valea Berii si urcand pe muntele Chirusca pana la fosta cabana. Intre timp admiram Turnul Caprioarei si iesim in soarele puternic langa cabana. Luam o scurta pauza in care nu ne mai saturam de privit muchia Gropsoarele-Zaganu si eu pun ramasag sa nu treaca anul acesta fara sa o vizitez.
Vremea e de vis si ai mei pozaci nu se mai satura de adunat imagini in "cutia neagra", asa ca o iau agale in sus si trec pe langa Tigaile Mari, le salut cuviincios si imediat dau Babele ce s-au asezat la sfat.
Si uite asa ajung imediat pe varf. Dupa ceva timp se reintregeste trupa si sarbatorim momentul cu poze, ciocolata, rasete si alte cele.
Se lasa frigul care ne reaminteste ca trebuie sa o luam inapoi...si mai luam cu noi cateva imagini in suflet si inainte de apusul soarelui suntem inapoi la cabana Muntele Rosu.
Simteam parca un fel de oboseala si parca imi apare pe ecran low battery dar parca tot mai era loc de o poveste in jurul mesei la ceas de seara in mijlocul muntelui. Asa ca povestiile incep sa curga pana tarziu si parca noaptea si zbora in somn adanc si dimineata vine asa de tarziu ca nu ne mai ramane decat sa admiram muchia Zaganului si sa ne asezam la drum spre casa si spre tren cu gandul la alti munti.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
Bine, bine, am înţeles à propos-ul. Rezolvăm şi cu Zăganu. ;)
am crezut ca am fost subtila.... Eh! prieteni stiu :)
Frumos articol.
Ai idee cum se poate ajunge in Muntii Ciucas venind din Vama Buzaului?
Mersi.
Trimiteți un comentariu