N-am mai scris demult tare ca scoliile astea inalte nu m-au slabit deloc cu intensive week-urile lor cu tot. Asa ca acum trebuie sa va scriu despre Craciun. Noroc ca aici nu s-a schimbat nimic de la Craciun incoace doar ca zapada e cu jumatate de metru mai mare si e un pic mai lumina.
Cum de sarbatori toti prietenii de aici au migrat spre tari mai calde, numai eu si doi prieteni nemtii am ramas aici sa ne luptam cu monstrul polar. Si am stat noi la caldurica multe zile-n sir pana ne-am pornit imediat dupa Craciun in vizita la Minna, in satul ei la vreo 40 km distanta. Si am zis ca daca tot ne pornim incolo sa vizitam si cetatea din Savonlinna, ca aici nu-i chiar la ordinea zilei sa vezi ceva mai vechi de 100 de ani.
Asadar m-am pornit dis de dimineata spre Savonlinna, un orasel intre doua lacuri imense si care are 2 lucruri deosebite: "Sauna Opera Festival" - un festival foarte mare pt Finlanda care atrage un public impresionant in fiecare an, si castelul ce dateaza din secolul XV.
Pe drum...
Cand am ajuns m-am tot invartit eu asa prin orasel, m-am plimbat prin cimitir, am strabatut tot orasul si nici urma de castel. Ce-i drept habar nu am cum ii zice la castel in finlandeza...
Noroc ca pe la 14 m-am intalnit cu Simone si Fabian si am vizitat impreuna castelul. Era caldut si bine inauntru si ghidul pus pe povesti. Asa ca a fost foarte draguta plimbare prin castel mai ales ca aduce mult cu al nostru Bran.
Unul dintre lacuri
Saracele ratuste :(
Castelul
Savonlinna by night...
Dupa castel ne-am pornit spre satul Juva sa ne intalnim cu gazda noastra. Am beut o bericioaica la carciuma din sat, care se deosebeste de ale noastre doar prin masinile de jocuri de noroc si pariurile de curse de cai, si acasuca la caldurica. A fost tare frumos asa, am mancat chestii traditionale de Craciun (finlandejii nu se prea spetesc cu gatitul: baga un sold de porc si un ditai pestele la cuptor si Doamne-ajuta!), am baut toate bauturile finlandeze, am facut sauna si ne-am povestit.
Viata la tara...(la ei)
A doua zi, m-am pornit incet spre casa unde am continuat sa dorm pana la anul nou :D. Nu ca de anul nou s-ar intampla ceva deosebit, dar am iesit si noi la o plimbare pe strazi sa vedem cum finlandezii nu sarbatoresc anul nou pe strada.
2 comentarii:
Ş-apăi cătinel, cătinel pe drumul ăla v-aţi tăt dus pe jos până aţi ajuns acasă? Sau, poate, ăla e drumul spre Românica?
Asa cred si eu...da n-am ajuns inca?!
Trimiteți un comentariu